Mircea Horia SIMIONESCU
Dictionar onomastic. Din ciclul „Ingeniosul bine temperat“.
Editia a doua intregita cu volumul Jumatate plus unu si o prefata a autorului. Editura Allfa,Colectia „Romanul romanesc contemporan“, Bucuresti, 2000, 688 p., f.p.
In maniera ironica, de joc parodic atit de caracteristica autorului sau, recenta publicare a Dictionarului onomastic al lui Mircea Horia Simionescu reuseste sa fie simultan o reeditare si o premiera. Fiindca, desi textul repus in circulatie e cunoscut, Dictionarul apare acum pentru prima oara in formula integrala, intr-un singur volum compact. Sub acest titlu fusesera incluse in 1968 doar literele de la A la I. Restul alfabetului avea sa fie parcurs in 1976, in Jumatate plus unu. De-atunci incoace, desi stiu ca autorul si-a dorit-o, reintregirea Dictionarului onomastic n-a fost posibila. Pina in 1989, sub regim comunist, cartile ii apareau, dar nu se reeditau niciodata. Dupa, cind s-ar fi putut, au aparut dificultatile comerciale: cine sa publice un tom atit de gros?! Evenimentul s-a produs abia acum.
E cu adevarat un eveniment: ne este astfel restituit textul integral al uneia dintre marile opere ale literaturii romane. Al uneia dintre componentele ei, de fapt, caci – se stie – Dictionarul onomastic este primul volum al tetralogiei Ingeniosul bine temperat, din care mai fac parte Bibliografia generala (1970), Breviarul (Historia calamitatum) (1980) si Toxicologia sau Dincolo de bine si dincoace de rau (1983). Despre tetralogie in ansamblu si despre felul in care intreaga proza a lui Mircea Horia Simionescu se ordoneaza in jurul ei, multiplicindu-i temele, dezvoltindu-i sugestiile, preluindu-i personajele si uneori chiar fragmente de text am vorbit alta data. Noua editie integrala a Dictionarului onomastic e un prilej de a reveni asupra acestei carti incredibile, stranii, deloc t
