Epoca lui Edward al VII-lea a fost privita de multi ca o virsta de aur pe plan politic si economic, dublata de o puternica afirmare a identitatii engleze prin arta (mai ales arhitectura prin aparitia unor noi stiluri si muzica datorita compozitorului Edward Elgar). Peisajul literaturii engleze la inceput de secol a fost marcat de conflictul dintre romancierii traditionalisti care scriau inca in spirit victorian si modernistii atrasi in jurul grupului Bloomsbury pe care l-au infiintat in 1900 cele doua fiice ale lui Leslie Stephen, Vanessa si Virginia Woolf. In cercul Bloomsbury s-a aflat si E.M. Forster, scriitor situat la hotarul dintre traditia secolului al XIX-lea si inovatia primilor ani ai secolului al XX-lea. In romanele sale se dovedeste in primul rind un observator al naturii umane in general si al particularitatilor britanice in special, adeseori conturate prin raportare la diferenta (italiana in Where Angels Fear to Tread si A Room with a View sau indiana in A Passage to India).
Ca si in cazul altor scriitori, ecranizarile au avut ca efect popularizarea unora dintre aceste romane, nu neaparat a autorului, pentru ca de obicei publicul cinefil acorda mai multa atentie actorilor si regizorului, decit sursei scenariului.
Asadar, cu siguranta publicul a retinut numele lui James Ivory care in 1986 a regizat filmul A Room with a View, distins cu trei premii Oscar. Despre acest film (difuzat pe PRO TV miercurea trecuta) se poate discuta si inainte si dupa vizionare asa ca, daca nu l-ati vazut va veti convinge ca nu trebuie sa ratati urmatoarea ocazie, iar daca l-ati vazut, va veti aminti scenele care v-au placut pentru a le savura la o eventuala a doua vizionare.
De la bijuteriile arhitectonice ale Florentei la peisajul din Surrey, de la colosala sonora la interpretarea fara cusur a actorilor, totul este facut sa incinte. De al
