Aflând că lucrez la un doctorat cu titlul F. Scott Fitzgerald - un scriitor al timpului nostru, profesoara Linda Stanley de la Queensborough Community College of the City University of New York mi-a propus să elaborez capitolul referitor la România dintr-o monumentală sinteză despre receptarea lui Fitzgerald în întreaga lume. Cele câteva luni de investigaţii s-au soldat cu un studiu, graţie căruia am fost invitat să particip la cea de-a cincea Conferinţă internaţională F. Scott Fitzgerald, programată în plin sezon estival 2000, la Nisa, în Franţa. Co-organizatorii acestei reuniuni - Université de Nice şi F. Scott Fitzgerald Society cu sediul la New York - au reuşit să convoace pe Coasta de Azur nu mai puţin de 215 participanţi: universitari, scriitori, critici literari, rude şi amici ai scriitorului, originari din Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Danemarca, Brazilia, Irlanda, China, Croaţia, Spania, Germania, India, Canada, Japonia, Italia etc. Universitatea din Nisa a fost reprezentată de distinsa profesoară Doina Laroque, emigrată din România în 1958 şi mamă a actriţei de notorietate Michelle Laroque. Coordonarea unei acţiuni de asemenea anvergură n-ar fi avut sorţi de reuşită fără implicarea doamnei Laroque, cu fasta colaborare a doamnei prof. Ruth Prigozy, directoarea conferinţei, şi a domnului prof. Jackson R. Bryer, preşedintele Societăţii F. Scott Fitzgerald.
Opţiunea pentru Coasta de Azur ca loc de desfăşurare a evenimentului era pe deplin justificată: în fond, apogeul creaţiei şi vieţii lui Fitzgerald se leagă intim de această zonă privilegiată a Franţei şi Europei. Împreună cu soţia, Zelda, şi cu fiica, Scottie, autorul Marelui Gatsby îşi petrecuse aici perioade bune din ceea ce el însuşi avea să denumească The Jazz Age (Epoca Jazzului).
Dacă din prima sa escapadă europeană (1921) Fitzgerald îi scria unui amic: "Cultura urmează ban