Patru copii din Suraia sint chinuiti de parinti. Doi dintre ei sint hraniti zilnic cu malai si apa. Marian este handicapat, are opt ani si 15 kilograme. El este azvirlit in gradina ca sa scape de furiile tatalui Intr-o darapanatura din Suraia, goi si infometati, vietuiesc, inconjurati de ura parintilor, patru copii nefericiti. Daca doi dintre ei isi mai potolesc foamea prin vecini, cei mai mici sint hraniti zilnic cu zoaie de malai si apa, plus bataia aferenta. Cel mai oropsit este Marian, care la opt ani n-a depasit 15 kilograme. Handicapat gradul I, micutul nu vorbeste, nu merge si este toba de bataie a parintilor. Marian este, dupa toate evidentele, "ratusca cea urita" a familiei Ciubotaru. Victima insufletita si nevinovata a dezumanizarii la care duce alcoolul, el parea azvirlit pe cimentul rece si gol al verandei, ca o buleandra nefolositoare. Pe trupusorul fragil, harta suferintelor indurate a fost trasata parca in dusmanie de rautatea si neglijenta celor care l-au adus pe lume. "Taci, ma!", il alinta printre dinti ma-sa, strivindu-l sub privirea amenintatoare imediat ce umbra aceea de omulet incearca sa scoata vreun sunet. In fiecare zi, bataie si malai cu apa Lasat, cit e ziua de lunga, sa zaca in propriile fecale, Marian are parte, din spusele vecinilor, numai de suturi administrate de parinti fara nici o mila. "Tat-su spune ca bea de necaz, iar mama-sa zice ca bea fiindca bea barbatu-sau. Intr-o zi, el a aruncat cu o sticla in capul lui Marian si i l-a spart. Tot in vara asta l-au oparit cu compot, de i s-au jupuit minutele. Situatia este critica, va spun. Indiferent de vreme isi arunca copiii in gradina, ca pe niste ciini, ii bat si ii lasa nemincati zile intregi", spune revoltata Gherghina M., consateanca sotilor Ciubotaru. Vorbele sale nu sint deloc greu de crezut. Marturie sta trupul contorsionat si fragil al lui Marian. Piciorusele desculte si murdare,