Esecurile Poloniei in aplicarea legii dosarelor anunta problemele din toamna electorala romaneasca Cine arunca o privire spre actualitatea poloneza va fi cu siguranta surprins de similitudinile flagrante dintre viata politica din Polonia si cea din Romania. La fel ca romanii, polonezii vor merge la urne in aceasta toamna (pentru a desemna doar presedintele, alegerile fiind decalate), iar dezbaterile nascute de apropierea alegerilor sint de aceeasi natura cu cele din Romania. Pe scena politica s-a acutizat conflictul dintre "pragmatici" si "moralisti" - adica dintre cei preocupati exclusiv de reforma economica si cei care pun accentul pe reforma morala, reforma ce poate urma doar revelarii si condamnarii pacatelor comunismului. Deconspirarea colaboratorilor politiei secrete poloneze se loveste de o multime de dificultati procedurale, iar semnele de intrebare privind eficienta si relevanta procesului se inmultesc. Presa este invadata de dosare secrete, iar opozitia acuza Guvernul ca este la originea "scurgerilor" care ar avea ca scop denigrarea adversarilor politici. Treisprezece candidati la presedintie fac parada semnaturilor strinse si cer votul polonezilor, desi dintre ei se desprinde categoric Aleksandr Kwasniewski, actualul presedinte si fost lider comunist, care este creditat cu 64% din optiunile de vot. La fel ca in Romania, majoritatea parlamentara s-a pulverizat, iar guvernul minoritar de centru-dreapta, controlat de Actiunea Electorala Solidaritatea (AWS), reuseste cu greu sa aplice masurile cerute de UE, pierzind constant din simpatia populatiei. Ca de obicei dupa 1989, electoratul dreptei este fragmentat, puzderia de partide si candidati la presedintie din partea dreptei nereusind sa formeze coalitii stabile care sa se opuna stingii reprezentate de Alianta Stingii Democratice (compusa in cea mai mare parte din succesorul Partidului Comunist - Partidul Polo