Mereu dornic sa intreprinda cate ceva inedit, primarul Iasilor a preluat o idee de la ultima intrunire a reprezentantilor Oraselor Durabile, pe care s-a luptat din rasputeri s-o aplice si la Iasi. Buna sau nu, nu mai conteaza: important pentru Simirad este probabil doar impresia sa ca orice lucru care atrage atentia asupra onorabilei sale persoane echivaleaza cu un dram de capital electoral. Dupa ideea vopsirii taxiurilor in galben, a ctitoriei dezastrului numit si "Piata Natiunii" sau cea a perceperii taxei pe iluminatul public, celui in cauza i s-a nazarit acum sa introduca, incepand de azi, o noua traditie: actiunea anuala numita "Orasul meu - o zi fara masini". Trecand peste faptul ca Iasul este al iesenilor si nicidecum al domniei sale, de origini din comuna botosaneana Cotusca, denumirea aberatiei de mai sus ar vrea sa ne sugereze, parca, o unanima recunoastere si chiar apreciere a initiativei. Lucru cu totul fals. In paginile ziarului nostru de azi mai puteti gasi si parerile unor ieseni chestionati pe marginea subiectului in discutie si a unor turisti veniti in Iasi cu diverse probleme. Dupa cum se poate observa cu usurinta, nu sunt prea multi entuziasti... Acum, pentru ca natura si scopul acestui experiment al unui om caruia putin ii pasa de cei din jur au fost facute, speram, macar o idee mai transparente, sa analizam putin efectele acestei actiuni a "laborantului" Simirad asupra docililor sai "cobai" - cetatenii unui oras care continua sa fie numit "fosta capitala a Moldovei" si "capitala culturala a tarii":

1. Iesenii sunt obligati sa se inghesuie cu totii in mijloacele de transport in comun, al caror numar va fi si asa restrans, prin excluderea autobuzelor RATC si a maxi-taxi-urilor particulare. Si, cum la Iasi nu s-a inventat inca metroul, este de asteptat ca tramvaiele si troleibuzele sa devina niste adevarate cutii de conserve. Vrei - nu v