Desi campania electorala inca nu a inceput, ea continua in ritm sustinut. Tot mai des, liderii de partide - multi dintre acestia, candidati pentru cea mai inalta functie in stat - se intrec in a da declaratii, a propune solutii imposibile problemelor cu care se confrunta cetateanul obisnuit, a face necontenit valuri. Din Bucuresti sau de aiurea, Ion Iliescu propune intarirea pozitiei femeii in societatea romaneasca, Theodor Stolojan anticipeaza ca romanii vor trebui sa mai suporte trei valuri de disponibilizari, Mugur Isarescu spune ca se vor mari pensiile si ca Andreea Raducan va primi 30.000 de dolari, Corneliu Vadim Tudor clameaza ca va face ordine in tara, Teodor Melescanu ii scrie ravase premierului, iar Petre Roman inoata. Numai Emil Constantinescu nu mai zice si nu mai face nimic, dar domnia-sa figureaza inca in scriptele oficiale drept presedintele Romaniei, asa ca poate fi, la urma urmei, scuzat.
Oficial, campania electorala va debuta peste doua saptamani. Abia din acel moment, candidatii la fotoliul de presedinte sau la un scaun in Parlamentul Romaniei vor putea, in mod explicit, sa ceara votul alegatorilor. Din pacate, oamenii politici ce se vor inscrie in competitia electorala din aceasta toamna sunt, in imensa lor majoritate, aceiasi din ultimii zece ani. De pilda, luand in vizor doar cursa pentru Cotroceni, cu exceptia lui Mugur Isarescu (dar si functia de guvernator al Bancii Nationale are, mai curand, o pronuntata tenta politica), toti ceilalti candidati (importanti) sunt prinsi in actul politic inca din 1990, ba unii chiar de prin '46. Astfel, Iliescu este un ex-presedinte al tarii (dar nu putem spune daca, in cazul sau, un mandat plus un mandat dau doua mandate sau numai unul), Stolojan si Roman au fost prim-ministri, Melescanu a avut functia de ministru al Afacerilor Externe, iar Corneliu Vadim Tudor este un recidivist in ceea ce prive
