Cum trebuie sa se implice intelectualitatea in treburile cetatii si in viata politica – prin rezistenta pasiva, prin cultura, sau prin actiunea politica directa? Care pot fi mijloacele de „presiune“ cele mai potrivite pentru ca intelectualitatea sa se faca auzita? Profesorul Iancu Fischer a experimentat, in foarte multii ani de cariera la catedra de Filologie Clasica de la Bucuresti, ambele forme de opozitie. Intii, prin refuzul inregimentarii si al limbii de lemn – rezistenta „lingvistica“, si luciditate in fata „sirenelor socialismului“, chiar in asa-numitele perioade de dezghet cind multi intelectuali s-au lasat dusi de valul pseudo-reformelor. Apoi, prin rezistenta activa, atit ca decan al Facultatii de Limbi Straine a Universitatii din Bucuresti, cit si ca membru al unei asociatii care a implinit de curind 10 ani de existenta: Solidaritatea Universitara. Implicarea in viata politica, prin luari publice de atitudine si prin proiecte concrete, este pentru profesorul I. Fischer o necesitate: „altfel – spune el – m-as fi simtit dezertor“.
Specializare interdisciplinara
Domnule profesor, reprezentati o voce mai mult decit avizata a invatamintului universitar in general si a celui clasic in mod special. Care este, la ora actuala, situatia invatamintului clasic in Romania?
Invatamintul superior clasic este difuzat acum in cele mai importante centre universitare ale tarii. In afara de Bucuresti – unde, din fericire, traditia nu a fost intrerupta niciodata, chiar daca au existat ani fara admitere – s-au infiintat sectii de specialitate la Iasi, Cluj si Timisoara.
Din punct de vedere al continutului, filologia clasica este specializarea interdisciplinara prin excelenta. Un filolog clasic nu trebuie sa cunoasca numai cele doua limbi si literaturi, ci si istoria, lingvistica indo-europeana, filozofia si chiar anumite sti
