Deindata ce Apelul GDS pentru stoparea lui Corneliu Vadim Tudor in turul al doilea al alegerilor prezidentiale a fost redactat, joi 30 noiembrie, a inceput recoltarea semnaturilor unor intelectuali proeminenti. Foarte curind, pe linga numeroasele accepturi, au aparut si refuzuri, insotite de explicatiile de rigoare. Mesajele electronice care le contineau au fost trimise la seturi intregi de adrese, astfel incit pozitia celor in cauza sa fie cunoscuta de cit mai multi interesati. Avalansa de e-mail-uri care s-a stirnit astfel constituie – in fapt – inceputul unei adevarate dezbateri intelectuale provocate de alegerile anului 2000, si anume dincolo de discutia strict politica, jurnalistica, partizana s.a.m.d. Sigur ca, in imediat, miza momentului e soarta concreta a guvernarii. Insa, dincolo de rezultatele competitiei propriu-zise, in joc sint teme mari precum filozofia democratiei si criteriile ei majore de functionare, statutul si responsabilitatea morala si politica a intelectualilor etc. In consecinta, am selectat secvente din aceasta corespondenta electronica incrucisata, in prelungirea careia speram ca dezbaterea astfel anticipata chiar se va porni. (Am reprodus textele ca atare, pastrind marcile comunicarii epistolare. Am adaugat – doar – diacriticele romanesti, inoperante in fisierele de posta electronica. Adresarile catre „Andrei“ il vizeaza pe Andrei Oisteanu, care a expediat din partea GDS invitatii de a semna apelul.)

Draga Andrei,

Subscriu (in circumstante personale similare: ca salariat al Europei Libere) la cele scrise de Victor Eskenasy sintr-un mesaj anterior – n.red.t. Apelul este redactat intr-un stil GDS-ist care, vai, in ultimii ani a evoluat spre o combinatie aproape uluitoare de diletantism si superficialitate. Trist, foarte trist atunci cind ne amintim de unde a pornit. Dar, in afara celor scrise de Victor, as mai avea