In arta plastica rusa sint acum in voga anii ’70. Actiuni de comemorare a idolilor sau artistilor martiri ai regimului brejnevist se desfasoara pretutindeni in spatiul rusesc, incepind de la Sankt Petersburg si Moscova – cele doua capitale culturale ale Rusiei – pina la urbe cu nume lipsite de rezonanta pentru cititorul de la noi.
Unii dintre criticii de arta de la Moscova sint de parere ca actuala generatie de artisti plastici rusi se revendica pe de-a-ntregul „de la epoca de stagnare“, cum este numita perioada cind la cirma URSS se afla liderul comunist Leonid Brejnev, asa dupa cum literatura rusa „a iesit din Mantaua lui Gogol“.
La sediul „Arhivelor de arta contemporana“ din Petersburg, de pe strada Puskin 10, a fost vernisata – nu cu mult timp in urma – o expozitie consacrata lui Valeri Cerkasov, o figura mai speciala a underground-ului rusesc. Publicului larg acest nume ii este aproape necunoscut, in schimb are priza la cei care ii frecventau pe timpuri pe „artistii din subterana“, printre care Cerkasov trecea drept „un sfint dement“.
Personalitate polivalenta si nonconformista – prin orice facea spargea tiparele – Cerkasov a impins experimentul pina la ultimele consecinte, fiind considerat unul dintre deschizatorii de drumuri in anumite genuri artistice din spatiul defunctei URSS si frecventate pina in prezent.
Prietenii ii recunosteau genialitatea fara urma de persiflare. Ba mai mult, Cerkasov s-a bucurat de consideratia pe care i-a aratat-o Serghei Kuriohin, personalitate ale carei pareri cintareau greu in mediile artistice de atunci si erau vazute drept o carte de vizita in lumea artistica nonconformista din deceniile ’60-’70. Nu de multa vreme, cintaretul rock Boris Grebenscikov, celebru in spatiul ex-sovietic, a propus ca grupului de rock „ZA“ („Pentru“), din care facea parte si Cerkasov, sa-i fie ridicat un monument la Sankt
