Pentru marile artiste se foloseste, adesea, numele de regina. Schimbarea mileniilor ne ofera insa o perspectiva mai larga, in care valorile se discern mai usor. Sa recunoastem, deci, ca marea regina a cantecului popular romanesc este Sofia Vicoveanca, frumoasa si mult daruita bucovineanca, a carei voce face ca stelele sa se opreasca in loc. Ne bucuram ca le putem deschide drum cititorilor nostri spre mileniul ce tocmai incepe, cu chipul si cuvintele ei.
Zapezile de altadata
- Doamna Sofia Vicoveanca, pentru ca suntem inca in sarbatorile iernii, va rog sa faceti o evocare a zapezilor care acopereau altadata satul copilariei dvs.
- Traditiile inca se pastreaza in Vicovul meu natal, aproape la fel ca in copilaria mea. In primul rand, se tine postul cu strasnicie pana la ziua de sarbatoare, ca lumea e credincioasa si doar nu degeaba sunt atatea manastiri si biserici in Bucovina mea draga. Dupa ce tin post, se spovedesc si se impartasesc, ca sa primeasca curati sarbatoarea Nasterii Domnului. Apoi, cu ceva vreme inainte de Craciun, nevestele isi spoiesc casele, isi scutura velintele, spala tolurile, perdelele, stergarele, scutura covoarele, cumpara ceva nou in casa si pentru fiecare membru al familiei, ca sa se innoiasca fiecare la inceput de an. Se pregatesc carnatii si doba, si caltabosii de porc, se coc cozonacii, vitele sunt ingrijite, chiar stropite cu agheasma si busuioc, ca sa fuga boalele si deochiul, si dupa pranz, in Ajunul Craciunului, toata lumea sta si asteapta colindatorii, pe care-i primesc cu toata cinstea. Fiecare casa asteapta cu infrigurare venirea Craciunului, cantand colinde langa bradutul impodobit. Mergeam si eu cu colindatul in sat si-mi umpleam traistuta cu mere, zahar cubic, nuci, colacei, fel de fel de forme din aluat dulce, iar banuti - mai rar. Atunci, iernile erau mai grele ca acum, in anii din urma. Nametii e
