Bazarul Suceava. O incinta in care, potrivit celor mai exigente estimari, se ruleaza zilnic mai mult de zece miliarde de lei. Mai mult decit in orice unitate comerciala din judetul Suceava, mai mult decit in orice fabrica, cele trei hectare ale bazarului constituie probabil suprafata de teren care produce cei mai multi bani intr-o zi, pe metru patrat, macar in zona noastra. Mii de oameni lucreaza aici si activitatea multora dintre ei este la limita legii. S-a spus ca este o cloaca a infractionalitatii dar s-a spus, in acelasi timp, ca este o oportunitate nesperata pentru cei ramasi pe dinafara in urma proceselor de restructurare a marilor intreprinderi sucevene. Bun sau rau, Bazarul Suceava este, ca entitate, rivnit de multi, pentru veniturile pe care le produce, de ordinul miliardelor in fiecare luna. In clipa de fata, taxele incasate din Bazar se duc catre sustinerea fotbalului sucevean, prin Nord Club Foresta. Multi insa considera ca aceste sume ar fi trebuit orientate in alta directie. Cum s-a nascut Bazarul si cum s-au nascut confruntarile de interese pe marginea mostenirii sale incercam sa descifram in cele ce urmeaza. Scurt istoric Bazarul Suceava, in forma in care exista in momentul de fata, a luat fiinta in anul 1993, la initiativa primarului municipiului Suceava din legislatura 1992-1996, Gheorghe Toma. Inainte de 1993, Bazarul a functionat pe un teren situat in apropierea Strandului Itcani, teren care a intrat in proprietate privata, prin aplicarea legii18/1991. La acea vreme, Bazarul se constituia intr-o sursa de venit importanta pentru bugetul Primariei si in acelasi timp a constituit un debuseu important pentru persoanele ramase fara locuri de munca in urma valului de disponibilizari din perioada '91-'93, care au identificat in activitatea comerciala desfasurata in bazar o sursa de cistig. Pina in anul 1997, in luna iulie, Bazarul sucevean a functionat