Balkon, nr. 5, lansat recent, este consacrat Finlandei, artei finlandeze si in special artei vizuale din aceasta tara. Realizat cu sprijinul Fundatiei Culturale Sindan si cu cel al FRAME (Finish Fund for Art Exchange), revista este tiparita in aceleasi conditii grafice excelente cu care ne-a obisnuit deja si contine substantiale articole despre arta fotografica finlandeza, cinematografie etc. Institutiile culturale finlandeze se remarca, din ce in ce mai mult, prin mobilitate si stiinta de a se face cunoscute. Interesul crescind pentru artele finlandeze, si mai ales pentru cele vizuale, se datoreaza insa, dupa cum citim in argumentul redactiei, mai ales faptului ca „artistii finlandezi si-au cucerit un loc meritat in expozitiile mari organizate azi peste tot. Arta video internationala include nume finlandeze de care nu se poate lipsi nici un curator serios, cinematografia finlandeza adauga o «lumina nordica» inconfundabila pe toate peliculele semnate de regizorii ei, literatura finlandeza (bucurindu-se intr-un mod exemplar de sprijinul statului) atrage atentia traducatorilor, semnalind faptul ca acolo se intimpla lucruri demne de interes, ca aceasta tara a incetat sa mai fie o periferie boreala“. O cuprinzatoare privire de ansamblu asupra traseului parcurs de cultura finlandeza (privita mai ales din perspectiva artei fotografice) este oferita de textul Markettei Seppälä, directoarea Finnish Fund for Art Exchange (FRAME) din Helsinki.

Arta finlandeza s-a confruntat, de un secol si mai bine, cu problema constructiei identitare, prin depasirea statutului de anexa a Rusiei, in secolul XIX: „Necesitatea de a gasi conexiuni istorice si legaturi s-a nascut la inceputul secolului XIX. Finlanda a fost silita sa ia o noua pozitie politica, ca pion al marilor puteri, si preluarea ei de catre Rusia in 1809 a insemnat inceputul unei noi epoci. Pina atunci Finlanda f