Rezultatele alegerilor din Basarabia ar putea determina NATO sa ia in calcul o decizie neasteptat de favorabila in privinta Romaniei. In acest timp insa, la Cotroceni se calca pe picioare delegatiile ruse cu cele chineze Initial, nedumerite si superficiale, agentiile de presa internationale par sa fi realizat abia ieri ca alegerile din micuta si saraca fosta republica sovietica Moldova sint un subiect important. Ca si in alte ocazii, probabil ca bucuria cu care a fost primita vestea la Moscova a trezit imediat suspiciuni in Occident. Cea mai mare ingrijorare a pro-occidentalilor de la Chisinau este acum legata mai putin de oficializarea limbii ruse, cit de posibila legalizare a stationarii armatei ruse in Transnistria. Ce ar insemna aceasta, strategic vorbind? Intr-adevar, Rusia s-a angajat, acum doi ani, la summitul OSCE de la Istanbul, ca va incepe retragerea arsenalului militar de pe malul Nistrului. Moscova a facut insa aceasta concesie la cererea Moldovei, care a uzat de calitatea de membru OSCE si de prevederile legislatiei internationale. Daca insa aceasta cerere va disparea, lucru foarte probabil din moment ce comunistii vor detine 70 la suta din mandate in parlamentul de la Chisinau, fireste ca angajamentul facut la Istanbul nu mai are valabilitate. Legalizarea prezentei militare rusesti in Transnistria are insa o semnificatie aparte pentru NATO. In ultimii ani, oficialii Aliantei socotisera ca Ucraina sa fie zona tampon intre NATO si Rusia. O serie de evolutii ale evenimentelor de data recenta complica oarecum situatia. Pe de o parte, este vorba de instabilitatea politica de la Kiev, care da semne de agravare. Chiar daca detine controlul unor institutii importante in stat, presedintele Leonid Kucima, un om cu care NATO ajunsese la un anumit compromis, Ucraina fiind membra a Parteneriatului pentru Pace, a ramas aproape fara sprijin politic, demisia sa fiind