Un vanator, pasionat, profesionist si chiar artist, in felul sau, ajunsese la performanta de a ochi cu bumerangul sau toate tintele. Dupa o vreme, hotarat sa devina maestru intr-acest fel de vanatoare, se ambitiona sa-si cumpere niste bumeranguri noi si sa renunte la cel vechi, jerpelit si plin de ranile de odinioara. Si ca sa renunte, il tot arunca cat-colo. Si uite asa, il tot arunca de-o viata, de nu mai reusea sa ajunga sa-si cumpere noile bumeranguri.
Simpatica povestioara, care apare prin folclorul unor popoare asiatice.
In ceea ce ne priveste, efectul acesta de bumerang nu mai merge. Noi toti ne-am saturat de schimbarea care nu face altceva decat sa arunce bumerangul si sa-l primeasca inapoi. Si de multe ori, in locul bumerangului aruncat se intoarce un altul, dar la fel de vechi sau nefolositor.
Spun toate acestea pentru ca, de la o vreme, ne-am pomenit numai cu schimbari fundamentale, la toate nivelurile, dar absolut nimic nu s-a petrecut ca efect al lor. Dimpotriva, se tot intoarce cate un bumerang si mai jefuit decat cel aruncat. Aproape ca n-am intalnit institutie, de la vreun WC public la guverne si ministere, unde sa nu se fi facut schimbari de dragul de a schimba. Din pacate, cele mai multe schimbari dintre acestea sunt gresite. Nici o putere nu s-a gandit, pana acum, sa continue, cu aceiasi oameni, niste procese incepute bine si necesare pentru a fi continuate.
Dupa mai multe luni de la ultima schimbare politica, nu s-a intamplat nimic, in afara de aceste eterne schimbari, care nu au sansa sa fie gata nici pana la sfarsitul mandatului. Dar cel mai trist este faptul ca au intrat in vizor oameni neimplicati politic, specialisti care au dus greul tranzitiei mentinand in functiune niste institutii. Si stiu de unii care au facut eforturi pentru a mentine si consolida pozitia unor grupuri sociale, care au investit, au moderni
