De ce este utila redefinirea conceptului de natiune in Europa Centrala si de Sud-Est?

Cred ca ceea ce am prezentat in paragrafele anterioare indica suficiente motive spre a admite ca schimbarea reflexelor mentale este dependenta de conceptele pe care o cultura le vehiculeaza. Multe au un rol in deciziile vietii cotidiene, dar si in gindirea politica. Cit priveste conceptul de natiune, el contine o suita de conotatii care trimit fie spre o directie abstract-metafizica, fie spre problemele concrete ale vietii omului necesitind rezolvari in chip rational. Intr-un numar mare de carti de istorie, sociologie si stiinte politice privind Europa postcomunista abordarea chestiunii nationale ocupa un loc important. Din pacate, in locul analizelor si al diagnosticului rational vedem adesea ca primeaza speculatiile; romantica viziune despre natiune are inca adepti numerosi in fiecare din statele zonelor in discutie; ignoranta generata de o cultura dogmatica a facut posibila perpetuarea unor imagini asupra trecutului si a unor conotatii ale termenului de natiune care trimit la miturile inceputului de ev modern. Cit priveste studiile istorice, sociologice si chiar filozofice – adesea elaborate in temeiul unei documentatii excelente in care nu lipsesc sursele arhivistice si bibliografiile de ultima ora –, ele au tendinta de a ocoli sensul termenului de natiune asa cum este el conceput in Occident. Apropierea traditionala de cultura germana a intelectualitatilor din tarile Europei Centrale si de Sud-Est a facilitat cultivarea sensului organicist al conceptului de natiune. Perpetuarea pina astazi a acceptiunii de Volksgeist in culturile politice din zonele amintite a fost posibila pe fondul ignorarii de catre culturile vest-europene a problemei identitare a regimurilor comuniste. Dezinformarea profesata in interiorul tarilor central si sud-est europene ori combinarea ideo