Majoritatea detinutilor care obtin intreruperea pedepsei din diferite motive ajung sa recidiveze. Aproape 75% din detinuti fac macar o cerere de acest fel Condamnati pentru furt, tilharii sau pentru violuri, cei mai multi dintre detinuti fac uz de toate drepturile lor pentru a scapa de inchisoare. Ultima moda este cea a cererilor de intrerupere a pedepsei, cel putin 75% cerind acest lucru. Din aceste cereri putine sint luate in considerare, si dintre acestea si mai putine sint aprobate. Motivele cererilor sint in general aceleasi: familia ramasa fara sprijin, regimul de detentie insuportabil din cauza problemelor de sanatate, etc. "E dreptul nostru", spun detinutii. Insa dupa ce se vad in libertate, majoritatea recidiveaza. Judecatorii au ajuns si ei in impas pentru ca trebuie sa puna acum in balanta justitiei drepturile detinutilor si drepturile celor din libertate si sa raspunda la intrebarea "Pe cine protejam?". Moda cererilor privind intreruperea executarii pedepsei a aparut in urma cu citiva ani dupa ce infractorii de drept comun au luat exemplul "mai marilor" implicati in devalizarile de banci, al escrocilor si al capilor retelelor mafiote care invocau probleme de sanatate. Fiind la prima infractiune si judecati in stare de libertate, unii uzeaza de acest drept inca inainte de a pasi dincolo de portile penitenciarelor. Pentru ei este cel mai usor pentru ca, cu numai cu citeva caracterizari din partea unor cunostinte si promisiuni ca nu vor mai face, unii cistiga increderea judecatorilor. Ceilalti o fac din celula, dar nu inainte de a-si pregati terenul din timpul procesului. Recunoscindu-si fapta, afirmind ca a fost doar un incident si chiar autodenuntindu-se uneori, infractorii solicita mai intii acordarea de circumstante atenuante si sfirsesc prin a primi pedepse mult mai usoare. Ajunsi in penitenciare incearca sa se poarte cit mai bine si solicita sa mearga