Regret onest că Z. Ornea nu face analiză politică la zi. Martor atent la politicalele de azi, eruditul meu prieten e un atotştiutor al politicii autohtone din zorii României moderne pînă spre zilele noastre. Spre deosebire de editorialişti care una, două fac aluzie la şederea lor în bibliotecă, Z. Ornea acolo îşi are punctul de observaţie. Cine citeşte articolele sale din Dilema descoperă, printre rînduri, şi pertinente analize la zi în excelentele sale evocări ale lumii politice din zorii acestui secol. Sceptic în urma cercetării documentelor de epocă, el are un optimism pedagogic care-i vine, cred, şi din observarea tendinţelor pe care le-a avut lumea politică din România, cîtă vrme partidele cu vederi democratice s-au aflat în prim-planul acesteia.
Cînd cu scandalul votării Constituţiei, Z. Ornea, calm, scria că şi mult lăudata Constituţie din 1924 s-a votat tot cu scandal şi cu retragerea Opoziţiei de la vot. Şi mai remarca el, Constituţia votată astfel a fost acceptată tacit şi de adversarii ei.
A venit împroprietărirea cea nouă, cu petice de pămînt moştenite pînă la intrarea în CAP-uri. Nu mai ţin minte dacă Z. Ornea a scris atunci despre soluţiile cooperatiste cu care economiştii interbelici - unii dintre ei ţărănişti - visau la ameliorarea exploataţiilor agricole ale vremii. Mie, în orice caz, mi-a oferit o bibliografie, cu citate convingătoare care m-a făcut propovăduitor al asociaţiilor libere.
Se schimbă puterea în '96, încep crizele de guvern. Printre cei care atunci nu şi-au pierdut cumpătul s-a numărat acelaşi Z. Ornea. Vreţi crize de guvern? se întreba el subtextual, povestind cu acelaşi calm de cronicar încercat crize interbelice care au zguduit ţara, dar, păţită, ţara a rezistat.
Cînd a început să urce Partidul România Mare în sondaje, spre deosebire de analiştii politici ai momentului actual care s-au făcut că nu vă
