Care va fi soarta capitalului politic si simbolic al lui Ilie Iascu? Conspirativitatea dimboviteana s-a exersat, zilele trecute, pe un nou subiect. Cine sta in spatele actiunii de eliberare a lui Ilie Ilascu? Putin? Voronin? Smirnov? Sau intelegerea tuturor cu Iliescu? Insusi Ilascu pare derutat in privinta contextului care a condus la eliberarea sa. Cert este ca nimeni nu pretinde ca detine informatii exhaustive despre eveniment. Avem ocazia de a croseta scenarii, dar, cu datele actuale, nu putem decit da curs propriilor asteptari, raminind victimele imaginatiei gratuite. Ce e in mintea lui Voronin, care sint intentiile transnistrienilor sau ce scopuri urmareste Rusia se va vedea de abia de acum incolo. Pina atunci, sa nu uitam cum a devenit Ilie Ilascu erou pentru multi dintre romani. La data arestarii, in 1992, aceeasi presa romaneasca, la fel de "informata", a relatat, nebanuind evolutia ulterioara a evenimentelor, despre actiunile unor trupe moldovenesti mai speciale, cu accent terorist, care au facut incursiuni in Transnistria, ucigind politisti si voluntari separatisti. In aceste trupe se afla si Ilascu. Era o situatie de razboi, exceptionala. Astazi, a-l eticheta pe Ilascu terorist inseamna a accepta o judecata fabricata de autoritatile transnistriene. Dar de aici si pina la a vedea in actiunea initiala a lui Ilascu un gest patriotic este ridicol. Prin disparitia citorva soldatei pro-rusi nu se aranja o unire cu Romania, nu se ajungea la retragerea Armatei a XIV-a si cu atit mai putin s-ar fi putut combate interesele rusesti in zona. A fost naivitatea lui Ilascu sa investeasca prea multa "elocinta" in acest caz. Ulterior, eroismul grupului de romani capturat a fost batut in cuiele imageriei nationale romanesti. Devenit simbol al luptei pentru o Romanie Mare, al rezistentei fata de Rusia, al identitatii romanesti in forme "pure", intr-o perioada in oamenii ave