Ultimul numar al revistei Secolul 20 (care de acum inainte se va numi Secolul 21) este dedicat personalitatii complexe si controversate a scriitorului german Ernst Jünger (1895-1998) – adolescent inrolat in Legiunea Straina, ofiter servind in cele doua conflagratii mondiale, entomolog descoperitor a noi specii de insecte care-i poarta numele, colectionar de clepsidre, visator-experimentator de substante halucinogene, scriitor, eseist... Un excelent pretext pentru a vorbi, de fapt, despre secolul XX – secolul lui Jünger – despre miturile si utopiile sale. Pe post de editorial sint plasate doua texte evocatoare semnate de Stefan Aug. Doinas si Virgil Nemoianu. Din sectiunea Un hermeneut al secolului XX am retinut eseul Marianei Sora (Conservativ si novator, anarh si aristocrat al spiritului) si o remarcabila conferinta a profesorului Peter Koslowski de la Institutul de Cercetare a Filozofiei din Hanovra (Tragedia modernitatii) sustinuta in cadrul colocviului romano-german Ernst Jünger si secolul sau organizat la sfirsitul lui mai 1997 de Fundatia Culturala Secolul 21 si Goethe Institut din Bucuresti. Textul conferintei analizeaza „mitul epic si filozofic al modernitatii“ – muncitorul – preocupare centrala a lui Ernst Jünger in perioada interbelica.

„Omul muncii“ e privit ca „autointerpretare mitica a omului atit in liberalism, cit si in national-socialism si marxism-leninism, insotind mobilizarea totala a lumii si dorinta de a o transforma din perspectiva unui ideal total al muncii“: „In aceasta oglindire se vadeste, in continuare, faptul ca eroul reprezentat de om este inlocuit de om ca fiu titanic al pamintului, ce renunta la puterea lui nihilista reintorcindu-se la mama sa, pamintul, si ca in cele din urma era eroica a muncitorului si a titanului-om se incheie, in timp ce ies la iveala interpretarile si formele postmoderniste ale omului. Jünger a antic