Care ar fi explicatia interesului subit al d-lui Basescu pentru un mariaj cu PNR-ul lui Virgil Magureanu? De patru ani de zile, de cind a plecat din fruntea SRI pentru a intra in viata politica, Virgil Magureanu s-a aflat in permanenta in culisele politicii romanesti. PNR, partidul pe care l-a infiintat, nu a aparut nici un moment ca o formatiune cu o reala substanta proprie, ci doar un instrument politic care sa-i permita initiatorului sau sa intre in combinatii politice care sa-i asigure accesul la pirghii de putere intr-unul dintre partidele importante din tara. Asa ca formatiunea fostului director SRI a tot facut si defacut aliante, incercind cele mai felurite formule de combinare pe esicherul politic romanesc. Premiul cel mare ar fi putut fi, la un moment dat, ApR-ul, aflat pe mare val doar cu doi ani in urma. Un creuzet doctrinar social-liberal pigmentat cu un discurs nationalist moderat ar fi trebuit fie suficient de cuprinzator pentru a include pe toata lumea, de la social-democrati la liberali, plus PNR, bineinteles. Desi astfel de constructii politice au ramas doar la stadiul de simple schite de birou, "domn' profesor" nu s-a descurajat. Mai nou, Virgil Magureanu a demarat discutiile pentru fuzionarea PNR cu Partidul Democrat. Si, ce e poate mai surprinzator, Traian Basescu, noul lider PD, a marsat imediat. Nu numai ca a declarat, intr-o emisiune la TVR, la doar doua zile de la terminarea congresului extraordinar al partidului care a marcat sfirsitul perioadei Roman, ca, intre fuziunile pe care le are in vedere, cea mai sigura e cea cu PNR, dar s-a si intilnit imediat cu fostul director SRI pe aceasta tema. De ce atita graba? Un raspuns posibil e acela ca Traian Basescu vrea sa dea impresia de dinamism, tocmai pentru a descuraja eventualele dezertari din partid dupa esecul motiunii Roman. Dar de ce cu PNR? Capitalul electoral al partidului e practic zero, i