Incheiem o saptamina pe care am prefera s-o uitam, desi s-ar putea sa fim fortati sa ne-o amintim. Mai multe imprejurari ne indeamna sa facem aceasta afirmatie. Una dintre ele este ciorna raportului pregatit de baroneasa Emma Nicholson privitor la situatia copiilor in Romania, care contine observatii grele si grave, inclusiv si mai ales cea privind traficul de copii si implicarea unor oficialitati in acest fenomen.
Sigur, este dificil de asimilat o critica atit de devastatoare, mai ales cind se zvoneste ca este insotita si de o propunere de a suspenda negocierile de aderare a tarii la Uniunea Europeana. Dar indignarea, besteleala, ofensele nu ajuta, ci, dimpotriva, strica si mai mult. Aflam ca acest proiect de raport le era cunoscut de citva timp presedintelui Iliescu si primului ministru Nastase, ca nu cuprinde acea recomandare de suspendare a tratativelor, ca nu a fost redactat din motive electorale (cum acuza premierul), d-na Nicholson necandidind in alegerile apropiate din Anglia, ca include si lucruri bune pentru Romania si cite altele, ignorate, uitate sau rastalmacite in sfinta furie nationala care a urmat aparitiei unei notite intr-un ziar britanic ce dezvaluia, in unele privinte gresit, continutul raportului. Este usor de presupus ca toate incercarile de a o discredita pe baroneasa britanica nu folosesc decit poate la atitarea opiniei publice romanesti, nicidecum la micsorarea credibilitatii raportului amintit in ochii Uniunii Europene. Daca e ceva de obiectat fata de cuprinsul acestui raport, atunci se pot aduce argumente, cita fapte, descrie situatii, vehicula cifre. Garagata arata bine poate in pagina unui ziar, dar la Bruxelles arata ca un indiciu de imaturitate politica sau de lipsa a autocontrolului.
Mai ales cind nu este singurul. Tot saptamina aceasta, in preajma vizitei presedintelui Kostunica al Iugoslaviei la Bucuresti, presedi