Sansele Romaniei de a se afla printre tarile care vor fi nominalizate la summit-ul NATO de la Praga din toamna anului viitor au crescut din nou. Aceasta concluzie se intemeiaza, in primul rind, pe schimbarea de viziune ce se contureaza in Alianta Atlantica insasi. In primavara, la Washington si in alte citeva capitale apusene, parea sa predomine asa-numita „optiune zero“, potrivit careia la Praga nu se va primi nici un nou membru al aliantei. Se argumenta pe atunci ca NATO ar trebui sa-si ofere mai mult timp pentru asimilarea Ungariei, Poloniei si Cehiei, in loc sa se grabeasca a primi noi membri din rindul celor noua tari candidate care, in grade diferite, ridicau mai toate probleme de un fel sau altul. Si stringentele geopolitice erau altele, pentru ca in Balcani era relativa liniste.
Intre timp, noua administratie americana si-a formulat o pozitie clara, optind impotriva „optiunii zero“ si pentru continuarea extinderii la summit-ul de la Praga. Ceilalti aliati s-au alaturat acestui punct de vedere, luna trecuta, cu prilejul vizitei presedintelui Bush in Europa. Vor fi, deci, nominalizati noi membri in toamna anului viitor. Dezbaterea vizeaza acum amploarea extinderii si tarile care ar fi incluse in noul val. Unele din declaratiile lui George W.
Bush ar lasa sa se inteleaga ca Statele Unite ar fi pentru primirea unui numar mai mare de candidati, dar sintem avertizati sa nu speculam inutil asupra acestui punct pentru ca opiniile in sinul administratiei americane sint aproape la fel de variate ca in presa americana.
Presedintele Bush a fost categoric cind a declarat ca nici o putere din afara aliantei nu va avea un drept de veto in determinarea tarilor care vor fi invitate sa adere la NATO. Intelesul acestei fraze este limpede: Rusia nu va putea impiedica admiterea tarilor baltice. Dar, daca incalzirea relatiei ruso-americane rezulta