Maria TODOROVA

Balcanii si balcanismul

Traducere din engleza de Mihaela Constantinescu si Sofia Oprescu, Editura Humanitas, Seria „Istorie“, Bucuresti, 2000, 400 p., f.p.

Este greu de imaginat o persoana mai competenta decit Maria Todorova pentru o analiza a evolutiei conceptului de „Balcani“, de la sensul denotativ initial la conotatiile ulterioare cu o incontestabila incarcatura negativa motivata politic de nevoia de legitimare si justificare a puterilor dominante. Istoria conceptului (cu derivatele sale „balcanic“, „balcanism“, „balcanizare“), pornind de la denumirea arbitrara a unei zone geografice si dezvoltind apoi in Apus legaturi subtile cu asa-zisul „tribalism“ al societatii balcanice, concretizat in atribuirile corespunzatoare, pare a premerge si a determina prin stigmatizare istoria spatiului balcanic propriu-zis (Balcanii si balcanismul, Bucuresti, Humanitas, 2000). Conceptul are la Maria Todorova o existenta textuala autonoma, de parca, in maniera derrideana, nu ar exista mai nimic in afara textului: mai nimic din istoria reala a Balcanilor nu ar sta la originea procesului continuu de diseminare, de multiplicare a sensurilor si semnificatiilor sale in Apus. „Balcanii“ devin un construct arbitrar, iar „balcanismul“, un discurs eurocentric al inferiorizarii unei parti a Europei devenita alteritate. Imaginile, stereotipiile, discursurile apusene asupra Balcanilor au aici o ontologie aparte fata de cea a Balcanilor reali, aceasta din urma mult mai profunda, enigmatica si greu de definit. Dincolo de „imaginea impietrita a Balcanilor“ apare „o realitate superioara, o oglindire a lumii fenomenale, a esentei si naturii sale adevarate, de la «numen» la «fenomen»...“ (p. 287).

Pe cit se poate, Maria Todorova evita insa elegant orice tendinta de a „esentializa“ virtutile balcanice, ori viciile apusene, refuzind (cel putin decla