La o luna de la atacurile teroriste din New York si Washington si dupa o saptamina de operatiuni militare in Afganistan, lumea apare schimbata in multe privinte. Nu este vorba numai de o intelegere mult mai larga a pericolului terorist ca o plaga planetara, nici doar de solidaritatea umana si politica ce a unit natiuni si continente. Avem in vedere deplasari majore pe cale sa contureze in rolul si ponderea diverselor puteri ale lumii, in configuratia aliantelor politice si militare, in ierarhia primejdiilor si natura solutiilor de combatere a lor.
Iata ca America, tara cu cel mai mare si mai modern potential militar, singura supra-putere a lumii, s-a confruntat cu oribilul asalt criminal din 11 septembrie, cind o mina de teroristi sincigasi a reusit sa produca cea mai grava agresiune straina asupra teritoriului sau din istoria Statelor Unite. Armele nucleare cele mai sofisticate, armatele cele mai bine instruite nu ar fi putut preveni acest atac. Razboiul in curs contra terorismului are, incepind de la declansarea atacurilor impotriva Afganistanului, o dimensiune militara, dar el va fi cistigat printr-o combinatie mai ampla de mijloace prin care statele sa refuze adapost extremistilor si teroristilor, sa-i identifice mai devreme, sa le sece sursele de venit, sa le confiste conturile bancare, sa le faca existenta imposibila. Provocarea terorismului pretinde Americii o revizuire cel putin pe termen scurt si mediu a strategiei de aparare, a structurilor militare, a retelei de aliante, a naturii si a amplorii relatiilor ei cu state din diverse regiuni ale globului.
Actuala criza remodeleaza raporturile in Europa de o maniera foarte interesanta. S-a revitalizat foarte viguros parteneriatul anglo-american, Londra si premierul Tony Blair asumindu-si un rol primordial in sustinerea Washington-ului, in promovarea campaniei anti teroriste in lume si i
