Clasele primare le-am urmat şi absolvit în comuna mea natală, Frumuşica, un tîrg de cîteva sute de suflete. Am amintiri plăcute despre această perioadă a însuşirii primelor cunoştinţe în învăţămînt. Învăţătoarea noastră, inimoasă şi cu dragoste pentru meserie, se ocupa de noi, călăuzindu-ne. M-a învăţat să citesc de la o înjghebată bibliotecă publică locală, care funcţiona sub numele frumos de "Lumina". Apoi, liceul l-am urmat la Botoşani. Am avut parte de profesori buni şi-i port multă recunoştinţă profesorului de matematică, dl Gutman, care a fost dirigintele clasei mele mai mulţi ani. Acesta, pentru a nu-mi strica media trimestrială şi anuală, îmi dădea note de trecere la materia lui, avînd eu note bune şi foarte bune la disciplinele umanioare, lăsîndu-mă chiar să copiez la teza de matematică de la colegii care făceau acelaşi lucru, de la mine, la materiile umaniste (română, istorie etc). Cred că fără ajutorul acestui profesor înţelept aş fi fost corigent la matematică şi cine ştie dacă apucam să termin liceul. În amintire mi-a mai rămas prof Gh. (Ghiţă) Mărgărit care nu mi-a fost profesor la clasă, ci conducătorul cenaclului literar al oraşului. Îi datorez mult acestui profesor poet (fost asistent, la Universitatea din Iaşi, al lui G. Călinescu) care a ştiut să-mi îndrepte primii paşi spre tărîmul visat al literelor. Şi păstrez o bună amintire prof Gh. Dorcu care preda, atunci, economia politică şi care organiza sensibile audiţii muzicale. Liceul avea o bună bibliotecă. Dar, mărturisesc, eu o preferam pe cea comunală, unde o bună bibliotecară, care mă îndrăgise, dra Colombiţa Blumenfeld, îmi împrumuta cărţi cu braţul şi aştepta, răbdătoare, să le aduc înapoi, înjghebînd, cu mine, pe marginea unor cărţi, scurte şi tremurate comentării. Acolo am citit eu, pentru prima oară, ani întregi din colecţiile revistelor Convorbiri literare şi Viaţa Românească, pe car