Pina in 11 a XI-a, cifra care deja ne conditioneaza spaima, este deschisa de doua luni la Rotterdam marea expozitie Bosch. Un veritabil „infern estetic“ a fost scenografiat muzeistic, cu mari desfasurari de forte, la renumitul Muzeu Boijmas van Beuningen, s-a parafrazat, ca amestec de lumi, Infernul muzical pe care l-a imaginat genialul Hieronymus van Aken. Este cea mai mare expozitie dedicata lui Bosch, manifestare cheie pentru Rotterdam 2001, capitala europeana a culturii, avind ca rima declararea Anului Bosch in nenumarate manifestari ale capitalei Brabantului olandez, Bois-le-Duc, adica s-Herstogenbosch. In jurul catedralei Sf. Ioan din acest oras „padurean“, s-a depanat viata putin cunoscuta a lui Hieronymus Bosch. Genialul pictor s-a nascut cam pe la 1453 intr-o familie de artizani, din tata in fiu. Membru al confreriei Notre-Dame de pe linga catedrala, Hieronymus este devreme considerat „pictor ilustru“, caruia Margareta de Austria sau Filip I cel Frumos ii comanda panouri si-i pecetluiesc astfel notorietatea, prin toponimicul Bosch.

Posteritatea imediata i-a asigurat pictorului raspindirea extraordinarelor plasmuiri infernale, prin opera de copiere in gravura, din atelierele lui Hieronymus Cock. Printre copisti si imitatori s-a numarat in tineretea sa si Breugel, cel care, la interval de jumatate de veac, retopeste fantasticul nocturn a lui Bosch in vitalitatea campestra a moravurilor flamande.

Interesul pentru imaginarul lui Hieronymus Bosch n-a incetat sa creasca de-a lungul secolelor, chiar daca abia 30 de lucrari sint unanim autentificate, dintre numeroasele pastise ale atelieului sau. Aceasta imprejurare va deveni premiza de constructie a expozitiei de la Rotterdam. In jurul citorva capodopere reunite din marile muzee, acolo unde piesele lui Bosch degaja o fascinatie de meteorit, s-a reconstituit epoca de pictura flamanda din jurul anu