Ne-am obisnuit aproape cu totii ca, atunci cand rostim cuvantul Iasi sa ne imaginam, imediat, fie Palatul Culturii, fie biserica Trei Ierarhi, fie Teatrul National sau Mitropolia. Oras al cartii si al Bisericilor, capitala Moldovei se confrunta astazi, din pacate, cu o situatie economica si sociala nu foarte roz.
Vina pare a fi impartita. Nu in ultimul rand, ea apartine unei anumite mentalitati, ceva mai putin pragmatica. Asa cum observa candva criticul literar Garabet Ibraileanu, locuitorii orasului celor sapte coline chibzuiesc mai indelung, sunt dominati de un soi de visare si prefera, mai curand, actiunii imediate - meditatia.
Aceasta nu inseamna, insa, ca exista o regula de fier, conform careia sursele financiare nu prea se ingramadesc spre Iasi, fiindca asa a fost intotdeauna, ci "blestemul locului" trebuie anihilat, schimbat cu o optica a intreprinzatorului inteligent, a politicianului care militeaza pentru un lobby persistent si tenace. Nu putem trai numai din evocarea splendorilor trecutului, chiar daca aceaste splendori poarta pecetea nemuririi. Un curios si trist contrast este vizibil in Iasi: pe de o parte, zonele centrale luminoase si ingrijite, iar pe de alta parte, zonele marginase cu oameni saraci, vietuind in conditii mai mult decat discutabile. Zecile de strazi amintesc, mai curand, de ulitele comunale, casele dau senzatia vestitelor "bindovii" din tarile lumii a treia. Ca o femeie frumoasa, sulemenita la vedere, dar zdrentaroasa in fapte, cetatea Iasilor, infruntand mai depatre curgerea timpului.
As fi cu totul nedrept daca as sustine ca la Iasi, din 1990 incoace nu s-a shimbat nimic, insa la asemenea traditii, pretentiile sunt mari si foarte mari. Este nevoie de bani care sa fie administrati riguros, chibzuit, in interesul iesenilor si pentru a continua modernizarea acestei minunate urbe.
Pe de alta parte, dezvoltarea
