Il piacere della ricerca. Atti delle Giornate di studio in onore di Marian Papahagi, Roma, 28-29 genaio, a cura di Luisa Valmarin, Angela Tarantino
Bagatto Libri, Roma, 2001, 224 p., L. 35.000
Disparitia lui Marian Papahagi la cincizeci de ani abia trecuti, in ianuarie 1999, a fost o trauma incredibil de profunda pentru sensibilitatea tuturor celor care l-au cunoscut; nu este vorba aici de sentimentul – aproape material – al unei pierderi in ordine culturala, al revoltei in fata unui destin nedrept, care opreste evolutia unui spirit de elita in chiar momentul cind credea, cu inocenta naivitate, ca si-a facut datoria fata de societate (si o implinise cu asupra de masura) si ca acum va putea sa se dedice propriei cariere stiintifice, aminate atitia ani sub presiunea urgentelor administrative, ci de senzatia ca ne-a fost smuls un prieten si un coleg de o calitate umana cu totul neobisnuita: stau dovada pentru aceasta impresie numere speciale ale revistelor de dincolo si de dincoace de Carpati si volumele dedicate lui in ultimii ani la Bucuresti si la Cluj. Si este vorba de un sentiment care nu se limiteaza la noi, la cei carora vechile frustrari si amaraciuni le explica jubilatia in fata calmei normalitati a inzestrarilor lui Marian, ci de o durere pe care o impartasesc, cu noi, toti cei care l-au cunoscut si au colaborat cu el. Mergind la Roma, la un colocviu organizat de departamentele de romana si de romanistica ale Universitatilor din Roma si din Pisa, am primit in mapa volumul dedicat memoriei lui Marian de prietenii si colegii sai italieni, sub un titlu care i-ar fi placut, care ii defineste prea scurta cariera de critic si care, daca ma gindesc bine, il defineste intru totul: Il piacere della ricerca, „bucuria cercetarii“, ingrijit de colegele Luisa Valmarin si Angela Tarantino.
Prezentate la un simpozion omagial tinut tot la Roma,
