Alcatuirea bugetelor locale nu tine cont, in cele mai multe cazuri, de realitatile economice Primarii si consilierii locali se fac, in mare parte, vinovati de situatia financiara dezastruoasa a primariilor. Daca 80% dintre administratiile locale au ramas fara bani de salarii pentru angajatii din subordine, raspunzatori sint alesii din teritoriu care au votat si alcatuit bugete, care intr-o anumita masura nu tin cont de realitatile economice actuale. Aproape ca nu exista in judet primarie care sa nu aiba unu-doua proiecte pentru lucrari ambitioase de miliarde lei. Desi nu au garantia ca vor avea surse de finantare pentru demararea investitiei primarii propun, iar consilierii aproba plata unor proiecte tehnice sau studii de fezabilitate. Cum veniturile proprii ale primariilor nu permit executarea unor lucrari de amploare, iar alocatiile de la Consiliul Judetean sint insuficiente, se ajunge ca pe studii si proiecte sa se cheltuie zeci de milioane lei aproape degeaba, dupa trecerea a doi-trei ani unele dintre datele cuprinse in acestea nemaifiind conforme cu realitatea. Acestea sint insa cazuri cit de cit fericite. Exista si primarii care, desi nu au banii necesari, tin licitatii pentru obiective de miliarde lei. Firmele cistigatoare executa respectivele lucrari, dar dupa ce le termina, primarii isi dau seama ca nu au bani. Unul dintre cazurile elocvente in acest sens este cel da la Hiliseu-Horia. Fostul primar, Petru Grigoroscuta, a contractat un studiu pentru repararea a 6,6 kilometri din drumul comunal Dersca - Hiliseu Crisan. Desi nu dispunea de resursele financiare necesare, primarul investit in 2001, Constantin Oprea, a acceptat sa se inceapa lucrarile. Societatea de Constructii CFR Iasi a terminat aproape intreaga lucrare si cere acum banii suma ridicindu-se la sapte miliarde lei. Primaria Hiliseu-Horia nu dispune insa de acesti bani, la venituri proprii incasind