Joia trecuta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a gasit guvernul Republicii Moldova vinovat de violarea libertatii religiei pentru ca nu accepta sa inregistreze Mitropolia Basarabiei. Este prima oara cind Moldova a aparut in fata unei instante internationale, iar Curtea de la Strasbourg este dintre cele mai prestigioase, supraveghind aplicarea unuia din documentele fundamentale ale reglementarilor europene postbelice, Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Decizia Curtii marcheaza un moment important, atit prin semnificatia lui directa rezultata din faptul ca are in vedere nu un prejudiciu adus unei persoane, ci o incalcare a drepturilor unui grup religios, cit si prin implicatia ca guvernul Moldovei ar restringe libertatea credintei, consacrata si aparata de Conventia amintita, la care Republica Moldova este parte semnatara.

Mitropolia Basarabiei si-a inceput (sau reinceput) activitatea in 1994. Ea este subordonata canonic Patriarhiei Romane si se considera urmasa Mitropoliei cu acelasi nume desfiintata dupa ce teritoriul actualei Republici Moldova a fost incorporat in Uniunea Sovietica. Ea dispune de 50-60 de biserici dintr-un total de o mie in care se roaga moldovenii crestini ortodocsi, celelalte lacase de cult fiind sub controlul Mitropoliei Moldovei care continua sa ramina subordonata canonic Patriarhiei Ruse. Rivalitatea dintre cele doua mitropolii are temeiuri mai curind istorice si nationale decit teologice si nu scapa unor interferente politice. Problema nerecunoasterii Mitropoliei Basarabiei dateaza de mai multi ani, iar cazul a fost adus in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului in 1999, o buna bucata de vreme inainte ca Partidul Comunistilor sa ajunga la putere. Decizia luata zilele trecute se refera, prin urmare, la toate guvernele care au refuzat inregistrarea ei oficiala si, in mod specific, la o sentinta definitiva a Curtii Sup