Recent apărută în traducere din limba germană, cartea Evei Behring: Scriitori români din exil 1945 ' 1989. O perspectiva istorico-literară se adaugă în chip fericit încercărilor de recuperare şi integrare a exilului românesc din ultimii ani. Cartea interesează atât prin tematica de stringentă actualitate, cât şi ca 'o propunere de a privi un fenomen autohton dintr-un unghi oarecum exterior, din perspectiva unei alte tradiţii ştiinţifice, a unei experienţe istorice diferite' (p.7). Într-adevăr, ea se adresează cititorului de limbă germană, 'adică unui public familiarizat cu problema exilului, dar ignorant în materie de literatură româna' (p. 7), fapt ce a decis caracterul explicativ şi informativ al textului. Dar unghiul de abordare este exterior numai până la un punct. Locuind la Berlin , Eva Behring trăieşte în cultura română de aproape o viaţă. Cărţile şi oamenii, orele de lectură la Biblioteca Academiei, plimbările pe străzile oraşului, blândeţea toamnelor bucureştene, o noapte de Înviere, emoţionantă indiferent de biserica unde întâmplarea o aduce, discuţiile aprinse cu prietenii şi colegii de breaslă (trădând mai degrabă un temperament latin), fac parte din viaţa ei, aproape cum fac parte din viaţa noastră. Eva Behring este mai mult decât o mediatoare fidelă a literaturii române în spaţiul german. Practic, de la absolvirea Facultătii de Limbă şi Literatură Română din Bucureşti, în 1961, întreaga ei carieră se petrece în spaţiul cultural românesc: a editat şi comentat cinci antologii de literatură română; figurează cu articole consacrate scriitorilor români în prestigioase dicţionare de specialitate din Germania; a publicat în 1994 sinteza Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart; în 1996 i-a apărut la München lucrarea Rumänien und die deutsche Klassik; a colaborat (şi a coordonat) la volumul Rumänische Exilliteratur: 1945-1989 und