Nu-mi place deloc buticariada primarului general al Capitalei, Băsescu. Campania lui împotriva cîinilor fără stăpîn mi se pare un episod ruşinos pentru primarul unei, totuşi, metropole civilizate.
Dar cînd primarul general vine cu dovezi clare că spaţiul construibil din Capitală se obţine pe frumoşi ochi politici şi că un viceprimar în exerciţiu, cere, fără nici un drept, un apartament, folosindu-se de semnătura şi de scrisul nevestei sale, mă văd silit să-i recunosc meritele primarului general al Capitalei.
Nu ştiu dacă pe Traian Băsescu l-a luat cinstea pînă în pînzele albe de cînd partidul său nu mai e la putere. Poate că da. Probabil că cei care îl acuză pe Traian Băsescu de populism au şi ei dreptatea lor. Dar ce ne-am face fără inşi ca acest Băsescu?
Din toată opoziţia - scăzînd PRM-ul care face rău ideii de opoziţie - singurul care ştie să se lupte cu Puterea e Traian Băsescu. El se bate cu primari, cu viceprimari şi ştie să-l atingă din mers şi pe premierul României.
Deţine Băsescu o formulă miraculoasă care îi îngăduie să treacă drept campion al luptei cu corupţia autohtonă? Nici măcar. Fostul marinar are răbdarea trebuincioasă pentru a lua la puricat, iată, contracte pe care nimeni nu le-ar mai fi luat la cercetat, deoarece ar fi fost de presupus că ele sînt în regulă.
De unde-i vine însă lui Băsescu inspiraţia de a pune degetul tocmai pe scandalurile posibile? Probabil că el are la Primăria Capitalei o echipă care a învăţat să scotocească după nereguli şi care îi oferă subiecte de scandal ori de cîte ori are nevoie.
Nu m-ar interesa scandalurile pe care le provoacă primarul Băsescu, dacă n-aş fi oarecum silit să-i dau dreptate. Lucrînd potrivit principiului punct ochit, punct lovit, Băsescu nu atacă nici abuzurile nici sfînta mare corupţie, în general, ci furnizînd liste pentru presă. Aşa că indiferent de mot