Cu scandal si spectacol de mahala, PRM-ul pierde din viteza si din parlamentarii sai. 16 dintre ei l-au parasit deja si se spune ca altii s-ar pregati sa plece. Nu se poate conchide ca acest partid este in deriva, caci ramine cel mai mare partid de opozitie, mai revarsa inca un potop de invective si vorbe nesabuite, iar in sondaje mai obtine sustinerea unor procente semnificative, desi mai mici decit cele intrunite la ultimele alegeri. Cu toate acestea, avem de-a face in mod clar cu un partid in declin, cu un lider contestat si din interiorul partidului, abandonat de unii din reprezentantii sai de frunte. Ce se intimpla este un lucru bun pentru Romania, caci extremismul peremist si atractia pe care a exercitat-o asupra alegatorilor la ultimele consultari electorale a creat dubii asupra trainiciei democratiei romanesti si a stabilitatii politice din tara. Faptul ca trimbitele nationalist-sovine ale lui Corneliu Vadim Tudor si ale partidului sau au putut induce in eroare atitia alegatori a ridicat semne de intrebare si asupra maturitatii electoratului romanesc, in definitiv electoratul unei tari care aspira sa intre in NATO si Uniunea Europeana. Daca balonul PRM incepe sa se dezumfle, ingrijorarile se vor micsora.

Se cuvine sa ne intrebam totusi de ce pleaca parlamentarii din PRM. Acest lucru se intimpla oare pentru ca ei sint contra extremismului vadimist? Nu am auzit mai nimic in aceasta privinta. Poate si pentru ca unii dintre fugari au fost campioni ai nationalismului extremist, ai xenofobiei si antisemitismului; Ilie Neacsu, spre exemplu, care scotea cindva o revista numita Europa, probabil cea mai dezgustatoare publicatie xenofoba din Romania anilor ’90, intr-un tablou mediatic ce cuprindea totusi astfel de surate ca Romania Mare si Politica. O alta intrebare preocupanta este spre ce partide graviteaza cei care pleaca din PRM. Ei bine, in special spr