Despre epiloguri şi replici la Coerenţa unui fals în desfăşurare (sau cum se fabrică antisemiţi din adversari activi ai antisemitismului, şi cum se fabrică apărători ai evreilor din promotorii antisemitismului nazist şi comunist), text apărut concomitent în DIALOG (Dietzenbach), 220/1999 şi ROMâNIA LITERARĂ, 34/1999
Motto: "Despre ce fel de "stîngă" este vorba? [...] Nu pot să uit valul de minciuni care în tot timpul Războiului Rece acoperea ororile şi teroarea, iar alteori le justifica" (Virgil Nemoianu, Stînga occidentală şi intelectualii români, în TRADIŢIE şi LIBERTATE, 2001 pp. 105-106
Articolul la ale cărui epiloguri şi replici se referă actualele rînduri, relua parţial o temă abordată în anii '89-'93 în Dialog şi Agora: tăcerea intelectualului democrat din România de azi în faţa bibliografiei de dezinformare exportată în Occident asupra istoriei trecute şi prezente a ţării. Texte semnate de americani, francezi, israelieni, elimină statul de drept/ militantismul democratic din istoria României şi componenţa nazistă/exterminatoare din totalitarismul comunist: începînd cu paşoptismul, societatea şi intelectualitatea sînt asimilate cu naţionalismul antisemit/gardismul/înapoierea semicolonială, iar regimul comunist cu democratizarea şi modernizarea societăţii. Fără comunism, intelectualitatea reînvie antisemitismul şi extrema dreaptă, prezentate drept unica ei tradiţie, pe care comunismul ar fi prohibit-o.
Acest "model analitic" nu este aplicat doar la România. Falsificarea capitolului românesc face parte din ramura "sovietologiei" occidentale axată de cîteva decenii pe "conceptualizarea comunismului modernizator", reprofilată pe postcomunism.
La antipodul sovietologiei faptelor axată pe exterminarea potenţialului democratic şi pe terorismul concentraţionar, "sovietologia" care idilizează terorismul comuns