Ei cred ca diploma de studii obtinuta in Romania va reprezenta un handicap la angajare. "Daca scrii pe formular nationalitate romana, nu ai nici o sansa", spune Lilian Galer, doctorand la Economie. "Sintem numiti «tradatori de patrie»", spune si Ludmila Rotaras, doctoranda la Litere "Noi nu mai avem nici o sansa acasa". Aceasta este, in ultimele saptamini, propozitia ce sta pe buzele majoritatii tinerilor basarabeni care studiaza in Iasi, de-a dreptul inspaimintati de evolutia evenimentelor de la Chisinau. Pentru acestia, ziua pare acum de doua ori mai lunga, caci o petrec in asteptarea "Mesagerului" de seara, emisiune retransmisa pe TVR 2. Televiziunea de stat din Republica Moldova are, de doua luni, rolul unui barometru de opinie pentru basarabenii aflati departe de casa, una din principalele surse de informare, alaturi de publicatiile "Flux", "Timpul" sau "Jurnalul de Chisinau", pe care le citesc pe Internet. Cind prezentatorii purtau inca banderole albe, ca semn al grevei si al opozitiei fata de sistem, mai exista pentru ei o speranta. De citeva zile a aparut un crainic nou, care nu mai poarta banderola. "A murit si ultima speranta", este concluzia lor. "Unde-ati invatat, acolo sa mergeti sa lucrati" Lilian Galer este doctorand in ultimul an la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor de la Universitatea "Al.I. Cuza", iar specializarea pe care o face in Romania nu va cintari acasa, spune el, mai mult decit o ceapa degerata. Departe de a le aduce un loc de munca mai bun, o recunoastere profesionala, cei mai multi tineri de peste Prut care se scolesc la Iasi cred, ca si Lilian, ca "experienta romaneasca" ii va trage in jos, in conditiile in care instaurarea sistemului comunist a dus la o inversare a ierarhiei valorilor. Lilian a avut ocazia sa constate direct acest lucru, atunci cind sotia sa, care lucreaza ca cercetator la Institutul National de Economie