Guvernul a adoptat, in sedinta de ieri, ordonanta de urgenta privind infiintarea Parchetului National Anticoruptie, a treia ordonanta, dupa cele referitoare la protejarea lacasurilor de cult evreiesti si la interzicerea promovarii imaginilor liderilor criminalilor de razboi, care urmareste indeplinirea cerintelor pentru consolidarea candidaturii la NATO. Sint aceste ordonante indeajuns pentru un succes la Praga? In vara anului 2001, Bruce Jackson prezenta, in cea mai mediatizata vizita a sa la Bucuresti, o lista a problemelor pe care Senatul SUA le considera foarte importante pentru un viitor membru NATO si la care Romania era deficitara. Coruptia, manifestarile antisemite si nationaliste, prezenta in functii de decizie a persoanelor care au lucrat pentru Securitate erau in fruntea acestei liste. Pentru ce a prezentat Bruce Jackson aceasta lista? Ce treaba au senatorii americani cu aceste neajunsuri ale societatii romanesti? Raspunsul este simplu: pentru ca orice decizie majora de politica externa a Statelor Unite se aproba de Senatul SUA, cu doua treimi din voturi. Spre deosebire de precedenta extindere a NATO, care a fost dominata de preocuparea administratiei de a menaja Rusia, de aceasta data criteriul de baza (adaugat cerintelor vechi si celor stabilite in 1999) este ca statele candidate sa impartaseasca acelasi sistem de valori ca si statele membre. Senatorii americani nu vor vota niciodata intrarea in NATO a unor state care in care coruptia, antisemitismul, nationalismul sint prezente. Administratia americana ne incurajeaza Si administratia americana arata multa bunavointa. Saptamina aceasta, secretarul de Stat adjunct, Richard Armitage, a declarat: "Simplul fapt ca guvernul a recunoscut existenta coruptiei, si asta o spun eu, care vin dintr-o tara in care exista cazul Enron, e un lucru bun, este primul pas pentru a rezolva coruptia". Ordonanta privind infiint