•Cum sa devii model
Noul panseu al celor cu un spirit critic exagerat dezvoltat a luat nastere in urma denaturarii de catre acestia a folosirii, in studiul artelor plastice, a principalului obiect didactic, reprezentat de modelul viu. Aceasta ar constitui, dupa unii, o ofensa adusa valorilor moral-crestine. Cu alte cuvinte, tentatia vandalizarii, chiar profanarii capodoperelor umanitatii se resimte si in contemporaneitate, asa incat atinge, prin extensie, pana si aura lui Michelangelo, titan al Renasterii si autor al Capelei Sixtine. Mai mult decat atat, mentalitatea zilelor noastre, reflectata de cei cativa "profani", anihileaza nucleul artei in sine, care isi gaseste expresia complexa in epoca elinismului, dat fiind ca, in antichitate, Grecia a dat maturitatea clasicismului secolului V i.Hr.
Cu toate acestea, arta bizantina are la baza aceeasi anatomie (stilizata, ce-i drept) a omului privit ca o creatie a Providentei. Astfel, printr-un transfer de sens, corpul nu este o forma organica, ci devine, in prespectiva sacralizata, element al limbajului divin. Calea de comunicare nu se dispenseaza de uman, caci se adreseaza oamenilor, prin oameni. Cum se poate atunci, ca arta sa fie identificata cu un marasm? Intrebarea respectiva si-o pun oamenii de cultura, constienti de absurditatea asertiunii unora.
Pentru a intelege mai bune problematica asa-zisei "zone desacralizate", ne-am adresat rectorului Universitatii iesene "George Enescu", profesorul universitar Dimitrie Gavrilean. Domnia sa considera ca, "atat timp cat omul este creatia lui Dumnezeu, nu ar trebui sa existe motive de retinere in privinta studiului dupa modelul viu".
Indiferent de interpelarile realizate pe marginea vestimentatiei sumare a modelelor, anatomia corpului omenesc reprezinta o piatra de incercare pentru fiecare student care urmeaza sa isi asume o cariera de artist. A