Teatrul Mic – Viitorul e maculatura de Vlad Zografi. Regia: Nona Ciobanu. Muzica originala: Ada Milea. Decor si costume: Ana Olteanu. Concept video: Nona Ciobanu. Light design: Iulian Baltateanu. Cu: Mitica Popescu, Gheorghe Visu, Mihai Dinvale, Mihaela Radescu, Ion Lupu, Claudiu Istodor, Liliana Pana, Radu Zetu, Bogdan Talasman, Ovidiu Niculescu, Vitalie Bantas, Avram Birau, Nicolae Praida, Niculae Ieremciuc, Florin Calinescu.
Daca cineva v-ar incita sa alegeti intre devalmasia romaneasca, in fata careia aproape orice incercare de intelegere rationala se pierde in gol, si cronometrica ordine elvetiana, nu-i asa ca ati sta putin pe ginduri? E ceva in Romania asta care te (a)trage ireversibil… Unde mai poti gasi cersetori veritabili si hoti atit de inventivi, care te privesc cu cei mai inocenti ochi din lume, afundindu-ti miinile in buzunare pentru a-ti lua absolut orice, sau implorindu-te cu strigate disperate („Aveti mila de o biata... am acasa treisprezece frati…“ etc.) sa le dai un banut? Si dupa ce tresari la fiecare pas de un fel de oximoronica panica-incintare (asta numai dupa ce ti-ai format o minte pliata pe paradoxuri), iti vine sa spui: ce sansa ca m-am nascut in Romania!
O recunoaste si dramaturgul Vlad Zografi atunci cind vede in Romania cel mai fertil subiect de creatie, fie ea literara sau cinematografica: „Dumnezeu mi-a ales perfect tara si ar fi o imbecilitate sa emigrez“. Tocmai pentru ca aici gasesti absolut orice fara nici un efort de cautare. Trebuie doar sa-ti acorzi ragazul de a privi in jur cu umor si gravitate, nuante excelent dozate in piesa Viitorul e maculatura. Cu aceeasi intuitie fina si simt riguros al constructiei dramatice, reperabile in piesele anterioare (Petru sau petele din soare, Regele si cadavrul), Vlad Zografi imagineaza o Romanie in atemporala degringolada, zbatindu-se agonic sa subziste, pentru ca d
