Cei care urmaresc bolta cereasca intr-o noapte senina, pret de macar o ora, vad negresit macar un punctulet luminos asemanator unei stele traversind in nici cinci minute cerul dinspre vest spre est. Putini stiu, probabil, ca punctuletul care rasare de la apus este un satelit artificial. Cu exceptia satelitilor geostationari, sapte tipuri de sateliti care inconjoara Pamintul, asemenea Lunii, insa mult mai repede, pot fi observati traversind cerul Iasului in fiecare noapte. "Numarul satelitilor artificiali este, astazi, la nici 50 de ani de la lansarea, la 4 octombrie 1957, a primului satelit artificial, de ordinul zecilor de mii", afirma astronomul Iulian Breahna. Lansati mai intii in cadrul unor cercetari in scopuri militare, satelitii si-au "dezvaluit" in scurta vreme un bogat spectru de utilizari. Satelitii de tip A, destinati telecomunicatiilor - geostationari, care odata lansati in spatiu nu se misca in raport cu pamintul - nu pot fi observati deasupra Iasului, neexistind de altfel vreunul nici deasupra Romaniei. Nu se stie niciodata citi sateliti, dintre celelalte sapte tipuri care strabat cerul in mare viteza, inclusiv militari, "zboara" deasupra Iasului. "Perioada de revolutie a unui satelit depinde de altitudinea la care acesta este lansat", explica Iulian Breahna, directorul Observatorului Astronomic din Iasi. Astfel, un satelit la altitudine "0", adica unul care ar inconjura pamintul "la firul ierbii", adica la cea mai mica inaltime posibila, face ocolul planetei in aproximativ o ora si jumatate. Timpul rezulta din viteza exacta pe care trebuie sa o aiba satelitul pe aceasta orbita, pentru ca forta centrifuga ce actioneaza asupra acestuia sa fie egala cu forta de atractie exercitata de Pamint (greutatea). In caz contrar, daca viteza satelitului este mai mare, acesta ar fi "scapat" in spatiu, iar daca viteza este mai mica, satelitul ar cadea pe Pamint. Satel