Elöd KINCSES

Martie negru la Tirgu Mures

Editura Juventus,

Tirgu Mures,

2001, 204 p., f.p.

Liceul „Bolyai-Farkas“ a tinut, recent, prima pagina a presei. Aproape doua saptamini. Cazul reflecta aspecte semnificative din istoria relatiilor romano-maghiare, fie din trecutul istoric, fie din cel foarte apropiat. Recunoastem, in evenimentele care au infierbintat din nou orasul Tirgu Mures, necunoasterea, de catre romani, a problematicii maghiare ori revenirea obsesiva a politicienilor majoritari la cliseele „separare“, „segregare“ s.a., ca si neatentia liderilor maghiari la context, infruntarea uneori a crizelor punctuale in locul celor globale.

Toate acestea duc cu gindul la evenimentele din Tirgu Mures, din martie 1990. Analogia merge pina la a o revedea pe Smaranda Enache, in luna aprilie 2002, luptind impreuna cu Liga Pro Europa impotriva curentului, ca sa salveze, ca si atunci, ce se poate salva.1

Finalul crizei a fost, in 2002, foarte diferit, dar nu numai aceasta este o deosebire semnificativa. Conflictul de la Tirgu Mures din 1990 ramine un caz cu totul exceptional si trebuie studiat direct, nu prin analogii. Implicarea – sigura – a fostei Securitati, transformata cu acea ocazie in SRI, rolul evenimentelor pentru viata politica interna, dar nu mai putin pentru evolutia regiunii fac ca accesul la evenimente sa fie limitat. Cercetarea in perspectiva scolastica a infruntarii interetnice de la Tirgu Mures are si ea posibilitati restrinse. Iata de ce, in context, marturisirile participantilor la evenimentele din 19-21 martie 1990 si in particular a celor cu pozitii privilegiate, avind si mijloacele intelectuale de a decoda lucrurile, sint, inca, cea mai importanta sursa de informatie.

Elöd Kincses se bucura de ambele avantaje si de citeva altele pe care le poate descoperi cititorul volumului Martie