Nuntile din Maramures incep la sezatoare

In Maramures nuntile pastreaza inca vechi ritualuri strins legate de sezatoare, locul unde tinerii se intilnesc si se cunosc. Pentru sezatoare se alege o gazda, unde fetele asteapta baietii si de obicei au cu ele caierul de lina sau cinepa. Sezatoarea se face incepind cu luna octombrie, cind se termina lucrul la cimp si tine pina in martie. Daca feciorii intirzie, fetele "ii aduc" cu vraji: rastoarna fusul cu susul in jos si torc din virful caierului. Dupe ce doi tineri ajung sa se cunoasca destul de bine si hotarasc sa se casatoreasca, fetele organizeaza "aldamasul sezatorii", un fel de chef al burlacilor in zilele noastre. Nunta este precedata de mai multe secvente la care, in special batrinii, tin foarte mult. Una dintre acestea este aceea din ziua de Boboteaza, cind tinara tine ajun (nu bea si nu maninca nimic) pina seara cind serveste o turta sarata "cu o mina buna de sare". Chematul la nunta are in Maramures o importanta deosebita. Mirele tine sa stie tot satul si satele inconjuratoare ca se insoara. De aceea trimite alai de feciori si fete sa dea vestea cea mare din casa in casa. O data cu inceperea nuntii incepe si cusutul cununii la mireasa si a steagului mirelui. Cununa de pe steag se face de catre o femeie. Steagul se realizeaza pe o bota ciobaneasca pe care se aseaza mai multe naframi si briie (baticuri), cusute cu multa migala de catre feciori. Apoi se monteaza cununa steagului, din flori de hirtie creponata. Foarte rar se mai foloseste secventa gainii sau "strigatura gainii". Socacita (sefa bucatareselor), aseaza gaina impodobita cu hirtie creponata si cu o tigara in gura, pe o farfurie. Apoi se indreapta cu ea spre nasul cel mare si rosteste strigatura la gaina, un fel de recital strigat in versuri populare. Momentul se petrace in toiul petrecerii iar nasul trebuie sa plateasca gaina. (Adrian Rus