In afara conditiilor particulare de declansare a crizelor, boala se manifesta diferit la fiecare pacient, in functie de numarul de crize, intensitatea diferita a spasmului bronsic, efectul crizelor asupra somnului si capacitatii de munca. Pe baza acestor elemente, medicii specialisti au definit patru trepte de severitate ale astmului bronsic. "Cunoasterea acestor trepte este utila pentru ca tratamentul (numarul si cantitatea de medicamente) este proportional cu treapta de severitate. Atunci cand un pacient are crize foarte rare si dispar rapid sub tratament (sau fara), iar intre crize nu apare nici un simptom, discutam despre un astm bronsic intermitent (treapta I). Daca aceste crize devin mai frecvente, dar nu zilnice, si intre crize nu apar simptome, iar somnul si activitatea nu sunt perturbate, vorbim de astm bronsic persistent usor (treapta a II-a). Crizele zilnice, cu persistenta tusei si a dificultatii respiratorii intre acestea, cand pacientul se trezeste noaptea pentru a-si administra medicatia si la serviciu face fata cu greu activitatii, se incadreaza la astmul bronsic mediu (treapta a III-a). Daca bolnavul are dificultate respiratorie si tuse permanenta, care il impiedica sa se odihneasca sau sa munceasca, este vorba despre un astm sever (treapta a IV-a). Cu un tratament corect, bolnavul poate urca o treapta si atunci evolutia astmului este favorabila, iar fara un tratament corect va cobori una-doua trepte (boala se agraveaza)", ne-a declarat dr. Cristian Grigorap, medic specialist pneumoftiziolog la Spitalul de Pneumoftiziologie.
In afara conditiilor particulare de declansare a crizelor, boala se manifesta diferit la fiecare pacient, in functie de numarul de crize, intensitatea diferita a spasmului bronsic, efectul crizelor asupra somnului si capacitatii de munca. Pe baza acestor elemente, medicii specialisti au definit patru trepte de severit