interviu cu Antonio Bonet CORREA Academicianul Antonio Bonet Correa este profesor emerit de istoria artelor la Universitatea Complutense din Madrid şi director al Academiei de Arte Frumoase "San Fernando" din Madrid. A publicat mai multe cărţi importante despre istoria artei medievale, baroce şi contemporane, desfăşurînd o activitate profund inovatoare în domeniile cercetării şi sintetizării tendinţelor istorice şi contemporane ale artei şi arhitecturii, printre care Arhitectură şi urbanism, Andalucía barocă, Morfologie şi oraş, Cheile de boltă ale urbanismului, Sărbătoare, putere şi arhitectură. O încercare de definire a barocului spaniol. Este considerat unul dintre maeştrii contemporani ai istoriei artelor, deschizător de drumuri în istoria urbanismului, în abordarea interdisciplinară a arhitecturii, în reconsiderarea dimensiunilor sociale şi antropologice ale creaţiei artistice. Cu puţin timp în urmă, la Institutul Cervantes din Bucureşti, în cadrul Zilelor Cervantes, profesorul Bonet Correa a prezentat Atlasul mondial al Barocului, sinteză ambiţioasă pe care a coordonat-o, precum şi o interesantă conferinţă despre arta în epoca cervantină.

Domnule Bonet Correa, sînteţi coordonatorul primului volum al Atlasului universal al lumii baroce, patronat de UNESCO, care se referă la Barocul arhitectonic. Ce reprezintă acest proiect amplu, de ce a fost ales barocul si nu altă perioadă, de exemplu Renaşterea sau epoca contemporană? În urmă cu mai mulţi ani, Consiliul Europei a iniţiat un proiect numit "Itinerariile Barocului". Ideea de la care s-a pornit era aceea de a reconstitui un traseu baroc în Europa, aşa cum era în Evul Mediu drumul spre Santiago de Compostela, care reunea aşezările de pe continent printr-o legătură spirituală, artistică. În epoca barocă, de asemenea, exista o legătură de stil religioasă, şi care avea o anumită universalitate cuprinzînd