* Antoine Compagnon, Jacques Seebacher, Spiritul Europei, vol. 1 - Date şi locuri (trad. de Claudiu Constantinescu); vol. 2 - Cuvinte şi lucruri (trad. de Bogdan Udrea şi Dan Stănescu); vol. 3 - Gusturi şi maniere (trad. de Mihaela Zoicaş şi Bianca Bentoiu), Editura Polirom, 2002. Proiectul profesorilor francezi care coordonează cele trei volume ale Spiritului Europei - primul, binecunoscut teoretician, autorul unei cărţi traduse şi la noi, Cinci paradoxuri ale modernităţii, cel de-al doilea coordonatorul operelor complete ale lui Victor Hugo - datează de prin 1988. Dacă ar fi apărut în acel moment şi nu cinci ani mai tîrziu, am fi avut probabil o altă carte, cu alte premise, alte perspective şi chiar alţi semnatari ai articolelor. Pentru iniţiatorii acestei cărţi (care se citeşte ca o carte, subliniază ei, nu se consultă ca o enciclopedie sau un dicţionar) "Europa nu este un continent, ci un arhipelag de diversităţi unde ambiţiile imperialiste au fost dintotdeauna sortite eşecului. Ideea de Europa este de necuprins, ca şi Dumnezeu: circumferinţa se află
pretutindeni, iar centrul nicăieri... Europa reprezintă mai mult decît suma părţilor sale. Ea este deopotrivă o dorinţă...". Dorinţa lor a fost să alcătuiască o carte care să nu fie nici un dicţionar al Europei, nici un manual de istorie, dar nici o culegere de articole diverse tematic în jurul subiectului european, ci mai degrabă "un fel de tapiserie... o lucrare structurată în jurul unei trame solide, dar şi pigmentată cu variaţiuni dintre cele mai neobişnuite". Primul volum, Date şi locuri, cuprinde "date-cheie, locuri simbolice şi reţele esenţiale nu atît din istoria şi geografia Europei reale, cît din conştiinţa de sine a Europei". În cel de-al doilea volum se schiţează ideea de Europa prin stabilirea unei "liste de categorii din sfera sacrului, a vieţii civile sau domestice", pentru ca cel de-al t
