O statie de metrou care arata ca dupa bombardament, in care doarme, cu nelipsita punga de aurolac, un copil, fericit ca a scapat de cotonogeala pe care o primea zilnic, in loc de mancare, de la centrul de plasament. Vamesi care vin spre tine cu mana intinsa, si stiu sa spuna "ciubuc" in zece limbi de circulatie internationala. Politisti care opresc numai masini straine si fac bani de tigari vanturandu-si chitantierul de amenzi. Prefecti si primari, senatori si deputati pe care costumele de firma abia ii mai cuprind si care fac legea pe "mosia" lor, invartind cu lopata banii publici ajunsi in conturi de banci elvetiene, in urma cine stie carei afaceri murdare. Imagini pe care marea majoritate a vest-europenilor le asociaza, de ani buni, cu Romania. Asa au vazut ei ca s-a schimbat societatea romaneasca post-comunista. Cu aceleasi clisee au fost alimentati de ziaristii occidentali care cauta mereu mizeria ascunsa sub pres si refuza sa prezinte orice nu se potriveste cu aceasta imagine pre-formata despre Europa de Est. Schimbarea, acolo unde s-a produs, a trecut de fiecare data neobservata. In majoritatea paginilor de externe ale ziarelor, acolo unde apare cuvantul Romania, poti gasi invariabil, pe acelasi rand, cuvintele "coruptie" si "saracie". Prezent la Salonul de Carte Juridica Civica si Politista, Hans Vos, directorul financiar al Companiei Keesing Reference Systems, editura cu care lucreaza Interpolul, declara in premiera : "Nu inteleg cum pot veni vest-europenii sa va dea lectii despre starpirea coruptiei. In Franta, Olanda, Anglia, Germania sunt probleme foarte mari cu acest fenomen. Nume mari din lumea politicii si finantelor sunt implicate in afaceri ilicite, fac contracte preferentiale, incaseaza onorarii fabuloase din banii statului. Mai mult, in numeroase cazuri Guvernul prefera sa pastreze tacerea, intuind pierderea creditului electoratului in momentul in