In ultimii ani, pe linga ?efectul CNN?, exista un ?efect Internet? comparabil, care va crea noi constringeri pentru cei care conduc destinele politice. Pina nu demult, Internetul avea efecte politice mai mult prin faptul ca a constituit o facilitate pentru grupuri din societatea civila, care se pot organiza mai temeinic in vederea pledarii cauzelor proprii, cum a fost cazul blocarii eforturilor guvernului mexican de a inabusi rebeliunea din Chiapas. Analistul Frank Fukuyama arata, cu ani in urma, intr-o controversa cu Ross Stapleton, coordonatorul programului de comunicare electronica al ambasadelor SUA, ca, din-colo de similitudinile cu ?efectul CNN?, respectiv crearea unei cai de transmitere rapida a informatiilor, ?efectul Internet? ajunge chiar sa-l influenteze pe cel dintii, operind substituiri partiale in munca de culegere a datelor. Concret, acest mecanism secundar de actiune al ?efectului Internet? consta in faptul ca i-a provocat sa treaca on-line pe cei din vechea mass-media: atit oamenii de televiziune, cit si jurnalistii presei scrise au acum ca instrument de lucru Internetul.

Toate acestea demonstreaza ca posibilitatea accesului la Internet se suprapune tot mai mult cu accesul liber la informatie, si, prin extensie, cu exercitarea principalelor mecanisme democratice. In aceste conditii, a restrictiona acest acces, fie prin interdictii de tipul celor impuse in China, fie prin costuri prohibitive, reprezinta, in ultima instanta, un atentat la una din cele mai importante libertati democratice. Protestele formulate de romanii care si-au vazut accesul la Internet sugrumat de scumpirile anuntate de Romtelecom sint atit de numeroase incit ar depasi cu mult spatiul tipografic al ziarului, de aceea ne alaturam pozitiei lor publicind opiniile unor experti care pun degetul pe rana, aratind limpede care sint nejunsurile structurilor actuale de comun