- Social - nr. 216 / 2 Noiembrie, 2002 Nu este un secret pentru nimeni faptul ca, inainte de 1989, forta de munca angajata in marile unitati industriale muresene provenea, in cea mai mare parte, din oamenii scolarizati in diverse meserii si care locuiau in comune mai apropiate sau mai indepartate de Targu-Mures. Asa se face ca existau zeci de curse auto care faceau legatura cu mai toate localitatile rurale muresene, dar si trenuri de persoane ticsite de navetisti. Acum, cei mai multi dintre fostii angajati, strungari, frezori, lacatusi etc., au revenit la traditionala ocupatie a familiilor lor, respectiv agricultura. Vrand-nevrand, au scazut vertiginos atat numarul curselor auto, cat si traseele acestora, concomitent cu reducerea numarului de trenuri pentru navetisti. Cu toate acestea, oamenii satelor au nevoie de legaturi bune, rapide si eficiente, cu orasele mai apropiate si, indeosebi, cu resedinta de judet, municipiul Targu-Mures, unde cei mai multi vin sa-si caute sanatatea pe la doctori sau dreptatea pe la tribunale. Altii, desigur, vin manati de cu totul alte ofuri pe care le au, intre cei care, zilnic, umplu strazile orasului Targu-Mures fiind si cersetorii de prin comunele apropiate. Nu despre acestia vreau sa atrag atentia, are cine sa se ocupe de ei, cat de oamenii care, cu adevarat, au de rezolvat probleme la oras si nu au cu ce se deplasa. Statul la marginea de drum a devenit, din pacate, dintr-o necesitate, o corvoada. Nu minute, ci ore intregi, de cum se crapa de ziua, oamenii acestia se asaza pe la intersectiile principalelor drumuri, asteptand ca vreun automobilist sa se induioseze de ei si sa-i ia in masina. De statii auto, nici vorba. Autostopistii acestia, necajiti peste masura, ne-au sesizat ca, desi unele firme private au inceput sa introduca anumite curse auto pe unele trasee, ele sunt cu totul insuficiente si, mai ales, ocolesc tocmai aseza