Arborele lui Nichita

În ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC din 19 noiembrie, dl Daniel Cristea Enache îi ia un interviu poetei Ileana Mălăncioiu. Necruţătoare, cum o ştim, poeta nu-şi menajează colegii de breaslă. Un foarte interesant text publică dl Mircea Coloşenco despre ascendenţii lui Nichita Stănescu. Pe linie paternă, cel dintîi strămoş consemnat din arborele genealogic al poetului este Matei Stănescu, străbunicul patern, născut în 1833, undeva pe lîngă Filipeştii de Pădure. Stabilit la Ploieşti, a avut un atelier de prelucrarea lînii la piuă. A avut patru copii, între care Hristea, bunicul poetului (n. 1867) care a continuat cu succes afacerile abageriei părinteşti. A avut nouă copii. Al nouălea, Niculae (1908-1982) este tatăl poetului, căsătorit în 1931 cu Tatiana Cereauchin, dintr-o familie de ruşi din Voronej, al cărei tată, Nikita, ca şi poetul, a fost general maior şi avea proprietăţi undeva pe Don, lîngă Novocerkask. Emigrat în România, nobilul general a contribuit decisiv prin fiica sa la apariţia pe lume a celui mai original poet român de după războiul al doilea. APOSTROF (nr. 11) vine cu un lung şi interesant interviu acordat d-nei Marta Petreu de către fiica lui L. Blaga. D-na Dorli Blaga povesteşte, cu mult firesc, tot felul de întîmplări legate de marele poet. Pentru biografii lui Blaga, aceste mărturii au o valoare considerabilă. Desigur, cu condiţia să nu creadă că dincolo de "marea" istorie nu e nimic: o biografie ţine de "mica" istorie într-o măsură cel puţin egală. În aceeaşi publicaţie clujeană, dl Eugen Pavel face lista traducerilor Bibliei (sau a unor părţi din ea) în româneşte. În totul, 55 de titluri, cuprinse între secolele XVI şi XX. Doar că Psaltirea Hurmuzachi e plasată cu cîteva decenii mai devreme decît consideră specialiştii. Dl Matei Călinescu îşi continuă publicarea studiului despre Mateiu Caragiale, din care am mai citit f