Titus Andronicus in avanpremiera
Va asumati din plin identitatea de director al Teatrului Bulandra, va dedicati total acestei noi misiuni. Cum va imaginati ca veti supravietui, in acest context, ca regizor?
Ori mor eu, ori se intimpla ceva. Si acum sint in toiul repetitiilor pentru Titus Andronicus, care va avea primul spectacol inainte de Craciun. Cred ca voi face ce am facut si pina acum. Voi profita la maximum de clipele in care nu lucrez spectacole, iar cind lucrez spectacole, ma voi darui acestora si nu voi mai fi atit de asiduu, adica nu voi veni chiar in fiecare zi la birou. Dar si acum, cit am fost in repetitii, am venit mereu, chiar daca reuseam sa ajung abia pe la 7 seara. Dupa cum vedeti, am doua secretare: una vine dimineata si pleaca la 4, cealalta vine la prinz si pleaca tirziu, cind termin eu tot ce am de facut aici. Uneori ramin sa arunc o privire si la spectacole, pentru ca trebuie sa stiu ce se intimpla, trebuie sa se stie ca exist in teatru in permanenta.
Spuneati ca piesele pe care le-ati montat au cel mai adesea, la origine, texte clasice. Iluzia comica, premiata de UNITER, e un text clasic, dar mai putin abordat de regizori. E singura comedie a lui Corneille si, in plus, e un text baroc, care presupune un anumit grad de initiere, in momentul abordarii ei.
Sigur ca e un text special, dar publicul l-a primit foarte bine. Sintem in al patrulea an de cind Teatrul de Comedie joaca aceasta piesa si e lume in picioare in continuare. Biletele sint vindute toate in majoritatea cazurilor, iar lumea cumpara si bilete fara loc. Si asta deoarece problematica acestei piese e contemporana: relatia teatrului cu societatea, functia acestuia. In plus, e o comedie la care lumea se amuza, ride si aplauda. Multi oameni din public mi-au spus ca au fost impresionati in mod special de finalul spectacolului care confi
